De o somptuozitate aparte, bogat în broderii și podoabe, costumul săsesc din Țara Bârsei, germană Burzenland, maghiară Barcaság, reprezintă unul din porturile comunităților etnice cu caracteristici determinate de factori precum zona etnografică, statutul în comunitate, vârsta și ocazia.
Costum din Colecția Etnografică Gabriel Boriceanu
Amintind de statutul în comunitate și vârstă, în Duminica de dinaintea Floriilor, grupuri de copii ce ajunseseră la vârsta de 14-15 ani,umpleau bisericiile în așteptarea celui mai important eveniment al vieții lor – Confirmarea. În ziua în care se desparțeau de copilărie și deveneau tinere în ochii comunității, fetele purtau pe cap o tocă înaltă, cilindru din catifea neagră (Borten), scoasă în evidență de panglicile colorate, ce atârnau pe spate până la tivul rochiei.
Rochiile/sarafanele erau confecționate din stofă gălbuie după modele vechi, peste care se purta un șort brodat cu măiestrie. Tot din stofă,postav sau catifea erau și pieptarele înflorate,pieptare ce le-au înlocuit pe cele din piele. Mantaua neagră, încrețită, completa ținută ce avea să le ocrotească umerii în toată perioada adolescenței.
Simbol al puritații, Bortenul era purtat până în ziua nunții, când săsoaica il împodobea cu bijuterii și cununi de flori, urmând ca în ziua de după nuntă să renunțe la acesta.
Costumul pe care îl port a fost croit în perioada primului Război Mondial și a aparținut doamnei din tabloul pictat.