Sfantul Andrei, Santandrei,Ziua Lupului-credinte populare

30 Noiembrie- Sfântul Andrei, Sântandrei, Moș Andrei, Andrei-de –Iarnă; Ziua Lupului, Gădinețul Șchiop-Ieșirea Filipilor de Toamnă,Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României.

,,În calitate de început ( după unele presupoziții, acum am avea de-a face cu Anul Nou dacic, în felul acesta explicându-se această concentrare de sacralitate), este firesc să întâlnim credințele care ne spun că această zi poate fi considerată începutul iernii (Sf Andrei e ,, cap de iarna,, , chiar dacă de la Sf. Dumitru sau Ovedenie întâlnim frecvent același constatări). Pe lângă practicile magice apotropaice ce vizează paza contra lupilor ( ce continuă prescripțiile din ajun), un număr mare de credințe susține interdicțiile de lucru în această zi, pedeapsa cea mai frecventă fiind boala rituală, care izbucnește la dată fixă ( Ignat) sau care durează un an de zile.

Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României.

Slăvitul apostol Andrei, cel întâi chemat, s-a născut în cetatea ce se numește Vitsaida. Dumnezeiescul Andrei, defăimând toată turburarea lumească, și-a ales să petreacă întru feciorie și n-a voit să se însoare. Ci auzind că Ioan, Înainte Mergătorul Domnului, umblă prin laturile cele de pre lângă Iordan și propovăduiește pocăința, s-a dus la dânsul și i s-a făcut ucenic, că dorea a se sui cu mintea sa întru mai multe înțelegeri. Apostolul Andrei cu tot sufletul a urmat lui Hristos, și mai întâi decât ceilalți apostoli a fost chemat la învățătura lui Hristos, și pentru asta s-a numit întâiul chemat. Și au căzut în soarta apostolului Andrei neamuri până în partea Mării Negre, spre partea răsăritului, cu toate locurile și amândoua părțile cele de pre Marea Euxinului, toate câte se află între Tracia și între Macedonia, până la râul cel mare, Istrul, care acum se numește Dunăre; toate nemurile acestea erau țarină pusă înaintea lui, întru care voia să semene sămânța cuvântului lui  Dumnezeu.

Se mai zice și Andrei Pescarul, pentru că, după cuvântul lui, niște oameni care se necăjeau cu pescuitul au tras cu voloacele și au prins pește mult. Pe sfântu Andrei cică l-o găsit o femeie pe o apă, unde a fost dat de mă-sa într-o albiuță. Femeia aceea,luându-l și crescându-l mare, l-o pus să-i păzească păpușoii din grădină. Andrii s-o culcat acolo, în păpușoi. Sărind tată-său în grădină să vadă păpușoii, Andrei a luat pușsa și l-o împușcat; pe urmă s-o dus la un popă să se spovăduiască pentru ca să-și ispășească pacatele. Popa i-o zis că e bun de dat în foc. Atunci Andrei a luat ciomagu, i-o dat popei una în cap și l-o omorât. Apoi s-o dus la alt popă și tot așa o făcut. Pe urmă s-o dus la un călugăr.Călugărul i-o zis să vie după dânsul și l-o dus la o groapă de fântână fără apă, l-o dat într-însa și l-o încuiet, iar cheia a aruncat-o într-un râmnic. O trecut o sută de ani de atuncea. La o sută de ani, niște pescari, prinzând un pește din acem râmnic, i-o dat și călugărului un pește. El, luând peștele și spintecându-l ca să-l facă mâmcare, o găsit într-însul cheia și s-o dus să-i deie drumul. Când colo, Andrei era încă viu. Călugărul l-o scos de acolo și i-o pus în spate o pereche de desagi mari cu bolovani, i-o mai dat zece oi: cinci negre și cinci albe, și l-o trimes să le pască, zicându-i ,, Când s-or face oile cele negre albe și cele albe negre, numai atunci ți-i ispăși tu păcatele. El s-o dus cu desagii în spate și cu oile. La un drum vede un om călare venind în fuga mare. Era un hoț. Andrei îl întreabă că unde se duce? ,, Mă duc, zice hoțu, c-am omorât trei sate și am să mai omor unu., Atunci Andrei i-o dat cu ciomagu în cap și l-o omorât. Oile cele negre îndată s-o făcut albe si cele albe negre. Andrei și-o ispășit păcatele și s-o făcut sfânt.

Iarna zic unii că vine Sf.Dumitru,da nu-i adevărat. Sf Andrei e cap de iarnă, că atunci coboară lupii din munte. E ziua când lupii se formează în potăi de câte doisprezece și nu se despart decât în ziua de Bobotează. Lupul, al cărui  gât e țeapăn, în această zi capătă darul de a și-l îndoi. De aici credința că în această zi ,, își vede lupul coada,,. Când urlă lupii adunați mai mulți în haite ei se roagă lui Sf. Petru să le rânduiască prada. Lupii sunt câinii lui Sân-Petru, cu care pornește în căutarea cailor furați de un tâlhar sau în căutarea dracilor. Sf Petru le ursește în fiecare noapte vitele pe  care lupii trebuie să le mănânce.

Sf Andrei e rău pentru boale și cine lucrează în ziua lui nu-l iartă Dumnezeu, după cum nici pe el nu l-a iertat Dumnezeu.

Obiceiuri

Oamenii,în seara de Sf. Andrei, mânâncă un fel de turtă înmuiată în usturoi. Se serbează cu mâncări gătite în usturoi. Sf.  Andrei e pescar. De ziua lui se mănâncă pește.Femeile fierb grâu sau porumn în apă, le amestecă cu nuci, cu zahăr sau cu miere și mănâncă, după ce a împărțit pe la vecini. Altele fac otrepele lui Hristos, un fel de iofca cu formă de casă și îndulcite cu miere și zahăr.

Se ține zicând că e începutul iernii și să le meargă bine toată iarna.Se ține pentru a fi iarna mai dulce și gerul mai slab. Se ține ca să fie iarna plină de zăpadă, care aduce belșug. Sf Andrei ținându-l, cara are să fie mai blândă. Sf Andrei se ține pentru a trăi mulți ani. De Sf Andrei zic că se aruncă boabe de porumb pe coș. Se fierbe și se împarte grâu, ca să fie grâul plin de bob.

Ziua se serbează prin nelucrare, ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de aceste animale.  Acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf Andrei va fi mâncat de lup, de aceea mai cu seamă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. Oamenii se păzesc cu sfințenie a nu pronunța măcar în această zi cuvântul lup, căci vor fi expuși la din contra a-l întâlni peste an negreșit. Nu coasa ca să nu strice gândacii recolta viitoare. Ca să nu-ți fure nimeni nimic din câmp, în ziua de Sf Andrei să nu împrumuți și să nu dai nimic din casă.

Magie

Fetele își facde dragoste astfel: într-o sită se pun usturoi și tărâțe.Acest amestesc stă pe masa din casă până când fetele gătesc, cu ceea ce fiecare a adus, masa. După masă iau căței de usturoi, îi leagă cu ață roșie și ieșind afară pe întuneric, leagă parul gardului ce poate nimeri. Cu usturoiul arătat ung și obiectele analoage cu cele ce au pierit sau s-au furat. Rezultatul este că în scurt timp vor intra în posesia abiectelor furate sau pierdute prin descoperirea făptuitorului. Vrajitoarele fac pe ursită, dau cu bobii și iau mana de la vaci.Unele fermecătoare se dezbracă cu pielea, ducându-se la fântănă prin puterea nopții, când aruncă înăuntru.”

Text: Antoaneta Olteanu-Calendarele Poporului Român