Costumul popular din zona Valcea
Costumul femeiesc prezintă două tipuri de port: tipul cu două catrinţe, denumite zăvelci şi timpul cu vâlnic denumit opreg. Tipul cu zăvelci se impune prin coloritul catrinţelor – ţesătură subţire de lână albastră, brodată cu alb şi cămăşilor de tip carpatic cu roşu aprins.
Părul era strâns în colac sau coc legat strâns cu tulpanul peste care se punea căpătâiul. Fetele purtau părul împletit în două cozi, fiecare din trei viţe; în zilele de lucru părul era prins în spate în conci, iar la sărbători cozile erau împodobite cu panglici colorate, flori şi uneori benzi ornamentale împodobite cu mărgele.
Piesa principală în componenţa costumului femeiesc este cămaşa confecţionată de obicei din fibre vegetale(cânepă, in, bumbac) sau borangic. Cămăşile femeieşti vechi erau croite legat cu poalele. Poalele se compun din două foi întregi(în faţă şi spate) şi din doi clini pe şolduri. Partea de sus (cămaşa) compusă din foile pieptului, spatelui şi ale mânecilor, încheiate cu „cheiţa”, prezintă tipul clasic al cămăşii cu foile încreţite în jurul gâtului – de veche tradiţie în portul popular românesc, atestat şi de imaginile femeilor dace de pe monumentele romane.
Gulerul îngust al cămăşii, denumit” beată” sau” bentiţ”, este legat în faţă cu „baiere”, sau „închiotorat” cu nasture.
Gura cămăşii se deschide în mod frecvent în faţă pe mijlocul pieptului. Decorul cămăşii ca şi al celorlalte piese din port, este dispus pe porţiunile vizibile şi nesupuse uzurii, ca de pildă pe mânecă, pe piept şi mai puţin pe spate.
Pe mânecă decorul se grupează pe trei categorii de ornamente distincte: „altiţa”, pe umăr, „încreţitul” sub altiţă şi „râuri” pe braţ. În afară de acest sistem de ornamentaţie cu altiţă sunt şi cămăşi cu” râuri”, ce pornesc de la umăr fără să aiba altiţă. Se mai spune floare la orice motiv decorativ, ceea ce arată sursa de inspiraţie.
Firul de borangic, vopsit casnic, şi cel de lână în culori naturale, cu care erau cusute cămăşile vechi, a fost înlocuit cu firul de arnici roşu şi negru. Mărgelele colorate şi fluturii, cu care se umplu golurile dintre alesături, încep să „încarce” cămăşile. Odată cu pătrunderea unor produse industriale în comerţul rural, ornamentaţia pieselor de port devine mai încărcată.
Cămaşa confecţionată din borangic, este „aleasă” în război cu şabace (ornament ajurat frecvent în comuna Diculeşti).
Ornamentul poalelor este redus la câteva motive mărunte, înşirat pe cusătura clinilor.
Vâlnicul îmbracă corpul de la talie în jos, fiind frânt la mijloc cu ajutorul betelor. Este o piesă de formă dreptunghiulară de mari dimensiuni, circa 4 m. Lărgime şi 0,80 m lungime. Datorită acestei lărgimi, vâlnicul se poartă încutat.
Ţesut din lână în două iţe, în tehnica specifică a scoarţelor ornamentaţia vâlnicului este liniar. Simplitatea ornamentului liniar si coloritul sobru constituie caracteristica de bază a acestei piese de port. Pe lângă ornamentul de veche tradiţie vâlceană se întâlneşte şi vâlnicul cu motive specifice zonelor de sud ale ţării: coloritul policrom pe fondul de obicei vişiniu, la piesele vechi, ţesătura mai subţire şi mai deasă este încreţită mai mărunt.
Alături de vâlnic se poartă zăvelcile cu fir metalic şi pestelcile.
Zăvelca albastră, ţesută în patru iţe este ornamentată prin alesătură în război cu motive şerpuite denumite: „coton”, „râure la un fir”, „cocleţi”, etc. din fir albastru de bumbac sau de cânepă, ce se înşiră pe fondul negru, în plan vertical.
Şorţul, din două foi de ţesătură, introduse demult în portul femeiesc al femeilor din comuna Diculeşti a luat locul zăvelcilor vâlcene.
În unele categorii de pestelci şi şorţuri, alături de elemente cu caracter vâlcean, apar şi unele influenţe ale regiunilor vecine. Motivele ornamentale tratate sub influenţa unor piese de port din Câmpia Dunăreană îşi fac apariţia sub forma „pomului” sau a unor motive vegetale redate în colorit policrom.
Peste zăvelci încercuind mijlocul, sunt betele, ce se încing suprapuse de mai multe ori. Betele sunt foarte înguste şi au mărgeluşe albe pe margini. Brâul este mai mare decât betele, ajungând până la 20-30 cm lăţime. Ţesut în patru iţe, de culoare roşie, brâul este simplu şi se poartă fie drept, fie îndoit pe lungime.
Photo Credit Ileana Radulescu.Photography
Costume din Colectia Oana Bomboana
Locatie Muzeul Golesti