Pe întreg teritoriul etnic românesc, logodna este un act prealabil prin care două neamuri îsi manifestă hotărîrea de a face schimburi matrimoniale, nunta este precedată, de asemenea, de ceea ce, potrivit modelului riturilor de trecere, reprezintă desprinderea de o stare, de un statut, pentru a putea trece într-altă stare, a intra într-o categorie cu alt […]
În calendarul ortodox ziua de 9 Martie marchează o sărbătoare însemnată, ziua celor patruzeci de sfinți mucenici, o zi a ofrandelor alimentare specifice, în care consumul ritual putea influența starea de sănătate și puterea de muncă a oamenilor în anul agricol care vine. Colăceii făcuți în formă de păsări, albine sau oameni, atestă sincreitsmul practicii, […]
În Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roșu sau cu un șnur împletit din fire de mătase roșii și albe, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul […]
,,Indicațiile istorice par a plasa măștile-costume antropomorfe de cuci înainte de era noastră și a le lega de unele rituri primitive agro-pastorale. În ansamblul lor jocul cucilor se prezintă ca un scenariu mitico-ritual, avînd drept scenă satul întreg, iar drept text literar un episod de viață agro-pastorale a comunității sătești, care se desfășoară în trei […]
A doua din ciclul celor trei zile de mare sărbătoare ale noului an, Boboteaza este în primul rând o sărbătoare creștină, dar care iese în evidență prin referirea constantă la păgânismul perioadei din care face parte. Reprezintă și ea momentul încheierii sărbătorilor de iarnă, mai bine zis, lustrația prin apă, purificarea generală ce urmează în […]
,,Mitologia creștină a preluat și remodelat profilul demonologic al caprei și al țapului. Din făpturi demonice ce promovau fecunditatea și fertilitatea au devenit animale diavolești care întrupează desfrâul, piaza rea, nenorocirea. Capra și țapul în travestitul lor religios devin astfel uneltele diavolului. În iconografia basmului, capra și țapul metamorfozează făpturile infernale ale acțiunii epice. Cu […]
,,Istoria măștilor populare românești începe cu creația măștilor primitive. Măștile primitive apar și se dezvoltă în baza activității materiale și spirituale a unor forme de civilizație și cultura incipiente.Din perioada primitivă, se transmit în perioadele următoare unele măști rituale legate de practica culegerii în natură, a vînătorii și a pescuitului, a prinderii și domesticirii animalelor […]
,,Considerat în vechile calendare, chiar creștine, drept celebrare a Anului Nou, Crăciunul a păstrat până la urmă cu preponderență imaginea sărbătorii creștine, în care mai pot fi decelate numai în mică măsură ritualuri păgâne. Sub influența lui Moș Ajun a apărut și un Moș Crăciun, figura controversată, de un demonism accentuat. Mai întâi ostul momentului […]
Ajunul este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Ajun, stăpânul timpului, ipostazierea anului ce pleacă, dar și deținătorului puterii anului ce vine. Sub influența creștinismului a decăzut ca importanță o dată cu apatiția lui Moș Crăciun, care, de altfel, este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă. Moș Ajun dispune de bogății specifice mediului […]
Poate una dintre cele mai mari sărbători de iarnă ale lunii Decembrie, cu siguranță este cea în care demonismul ritual este cel mai evident. Păstrarea ei, cu foarte multe detalii, până în ziua noastră, ziua Ignatului constituie încă o dovadă a rezistenței sărbătorilor păgâne în calendarul țăranului român. Cu excepția interdicțiilor de a lucra, ce […]