Poate una dintre cele mai mari sărbători de iarnă ale lunii Decembrie, cu siguranță este cea în care demonismul ritual este cel mai evident. Păstrarea ei, cu foarte multe detalii, până în ziua noastră, ziua Ignatului constituie încă o dovadă a rezistenței sărbătorilor păgâne în calendarul țăranului român. Cu excepția interdicțiilor de a lucra, ce pot fi întâlnite frecvent și în cazul altor sărbători, o notă caracteristică a sărbătorii o constituie prezența patronului justițiar, Ignat sau Inătoarea, care pedepsește cu cruzime, fără drept de apel, pe cei ce nu respectă prescripțiile. Inițial cerând jertfe umane, sacrificiul a fost înlocuit treptat cu cel animai ( porcii sau găinile, de preferat negre, fiind vorba de un patron al porcilor și al păsărilor).în unele cazuri fiind suficient chiar și un simulacru ( chiar dacă n-ai tăia un porc, taie cel puțin o pasăre, ori înțeapă creasta de la o găină neagră, ca să dea sângele, că așa e bine : să vezi sânge în ziua de Ignat, că numai așa vei fi ferit de boli).
Sacrificiul ritual,instituit exemplar chiar de către sfânt, este susținut atât de obiceiul ,,pomana porcului,, cât și de credințele care justifică ritualul prin perpetuarea speciei animalului de sacrificiu. O mare atenție se dădea tăiatului ritual pentru obținerea de remedii magice. Din unele tradiții putem presupune că în această zi erau sacrificați doar porcii negri ( în obținerea remediilor magice), în timp jertfa sacramentală se aducea mai târziu . Acum începe perioada sărbătorilor de iarnă, care impune interdicții specifice ale torsului și spălatului.
Obiceiuri :
Din fiecare porc tăiat în această zi i se dăruiește Sf. Ignat o bucată de carne. Pisează femeile grâu, ca să aibă de împărțit la Crăciun. Fac un fel de turte, numite cârpele Domnului Hristos, pe care le mănâncă în ajunul Crăciunului cu miere și nuci. Începând de la Ignat și sfârșind cu zilele Crăciunului –prin unele părți, începând cu zilele Crăciunului, cu întâia sau cu a doua, iar prin altele obișnuindu-se numai în ziua de Sf. Vasile până seara, tinerii umblă cu turca, capra sau brezaia. În ziua de Anul Nou, moare turca.
Se însemnează copiii cu sânge în frunte, ca să fie rumeni și sănătoși tot anul. Se ține ca să iasă porcii cu carnea curată. Porcii care se taie la Crăciun, după ce se pârlesc, se crestează mai întâi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lor primită de Dumnezeu, când va da din ea de pomană și să nu se strice. La Craciun, când se taie porcii, se bagă mai întâi căpățâna în casă, cu râtul înainte ca să meargă treaba bine și să aibă petru a avea noroc la păsări. Se spune că unui om, de i se va întâmpla ca să nu aibă pui de găină sau alte păsări,în primăvara acelui an, crede că nenorocirea i-a venit de la cel ce l-a vizitat mai de dimineață în ziua de Ignat. Din această cauză în ziua de Ignat aproape nici un locuitor nu vizitează pe vreun altul în sat, spre a nu-i atribui menita întâmplare. Se ține pentru șederea cloștelor pe ouă. În această zi e obiceiul ca primul om sau femeie ce vine dimineața sau peste zi în casă se pune jos și cu o mână de paie, să cloncănească ca cloșca, rămânând cu ideea că la căderea cloștelor să stea pe ouă și să scoată toate ouăle ce i le pune.
Din sângele porcilor negri, amestecat cu făină, se însănătoșesc mulți bolnavi, dându-le să o mănânce. Ignatul se ține de femei, care, spun ei, că nu le este dezlegat nimic afară de depănat, dar și atunci când deapănă, sunt ținute ca după ce au isprăvit, se zice cu glas tare de trei ori :,, Ignat, Ignat, fuse-am depănat!,, .
Fetele, până nu se stropesc în frunte cu sânge de porc, mai ales să fie negru, nu lucrează la lucrurile de casă, zicând că li se moleșesc mâinile ca carnea de porc. Ca să fie cineva ferit de bubat, să se brezeze cu sânge, când se taie porcii, la Ignat. Femeile nu lipesc, nu cos, nu taie ca foarfecele în această zi, pentru ca porcii să nu râme prin bătături sau să rupă rufele peste an.
Magie :
Dacă porcul sacrificat este negru, au grijă să pună o strachină cu mei dedesubt, ca să se scurgă sângele în ea. Iar după ce se usucă meiul acela, îl macină și afumă cu el peste an copiii, ca să le treacă de guturai, de spaimă, de nălucă și se alte alea. Untura care se scoate de la un porc negru tăiat în această zi este bună de folosit la multe vrăji, mai ales în ceea ce privește bunul mers al oilor. De asemenea, se ungea cu grăsime de porc tăiat în ziua de Ignat trupul unui mort bănuit a fi strigoi. Cu carnea de porc negru tăiat la Ignat se vindecă cel ce o mănâncă, de boala numită ,, Spurcatul,,. Această boală e un fel de dor, care se mută în toate părțile corpului. Facerea unturei mari de dragoste și pentru vrăji și descântece. Se taie câte un dovleac, i se ia coada și se păstrează. Pentru leac de buce dulci la copii,când o arde și o pisează și o pun pe bube.
Când taie porcul la Crăciun, după grosimea splinei prevestește greutatea iernii. Când peste tot e una groasă, va fi iarna tot una de grea, de la început până la sfărșit. Dacă –i la un capăt înainte sau înapoi mai groasă,iarna va fi la început sau sfârșit grea. De va fi mai umflată la mijloc și iarna va fi mai mare la mijloc.
Sursa:Antoaneta Olteanu-Calendarele Poporului Roman
