Costumul, prin prezența vâlnicului și a boscelelor se înscrie în tipologia portului specific Câmpiei Dunărene.
Materiile prime folosite in aria fostului judet Romanați au fost în cea mai mare parte cele produse în gospodărie: in, cânepă,lână, urmând să li se adauge treptat bumbacul, bornagicul, firele metalice,mărgelele și fluturii.
Costumul femeiesc este legat de vârsta purtătoarei. Copilăria este considerată o perioadă de pregătire pentru maturitate. Îndată ce fata crește, costumul se diferențiează tot mai mult în funcție de statutul social și grupul din care face parte.
Valoarea decorativa a cârpei de borangic ( marama) si caracterul ceremonial a contribuit la transformarea ei într-un simbol al marilor evenimente, fiind dată în dar soacrei, nașei,mirelui și rudelor apropiate cu ocazia nunții la obiceiul numit local ,,Nuneasca,,.
Cămașa încrețită la gât din zona Romanațiului se compune din mai multe părți: pieptul, spatele, mâneca gulerul, broschița și manșetele sau fodorul. Croiul mânecii se caracterizează prin adăugarea unui dreptunghi de pânză la partea superioară pe care se coase altița. Părțile componente se încrețesc laolaltă și se fixează printr-o bentiță care formează gulerul. Ornamentele sunt dispuse în formă de râuri drepte sau oblice pe piept și pe spate sau de motive izolate. La mânecă ornamentele se grupează pe umăr formând un model compact de altiță, urmată de încreț și râuri. Apare și tabla de râuri pe braț care păstrează aceleași puncte de cusătură specifică Romanațiului. Ca o particularitate locală,încrețul este colorat, deseori în nuanțe de verde și albastru, cu motive străpunse de fluturi sau fir metalic.
Fluturii folosiți in ornamentarea cămășilor de sărbătoare și a zăvelcilor au avut o lungă și veche întrebuințare în județele Olteniei și Munteniei, nu de puține ori fiind menționați in diferite documente.
Vâlnicul țesut din păr subțire, prezintă cea mai fină țesătură. Compus din două foi unite pe orizontală se poartă încutat foarte mărunt. Ornamentația în dungi verticale (verde și albastru) pe fondul roșu alternează în unele cazuri cu unele motive. Bosceaua ornamentată în sens orizontal cu un prag până la trei, are diverse motive vegetale,antropomorfe sau geometrice.
Pe deasupra zăvelcilor se încingeau betele țesute în război în două ițe și alese cu dungi verticale, în ochiuri, romburi sau linii șerpuite policrome. Înainte, pe sub zăvelci se purta un brâu lat de 15-20 cm țesut în două ițe, cu urzeală de culoare închisă și băteala în nuanțe asortate formând dungi înguste dispuse orizontal sau vertical.
Casaca reprezintă piesa de dimie albă purtată de femei iarna sau în zilele friguroase. Croiul fără mâneci și decorul roșu-portocaliu în combinații de verde și albastru este specific zonei alături de fluturii metalici.
Costum din Colecția Golescu a Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești
Fotograf Ileana Radulescu.Photography
Model Alexandra Negrila
Locatie Muzeul Pomiculturii si Viticulturii Golești
Credit & Copyright Etnotique
