Structural costumul femeiesc huțul se încadrează perfect stilului regional. Conviețuirea cu populația autohtonă românească a făcut ca formele de manifestare a culturii materiale ale acestei populații să se contopească cu cele românești,preluându-i elementele caracteristice. Cămașa cu poale sau ia cu poale separate constituie, le fel ca și la portul popular românesc, piesa de bază a […]
A doua din ciclul celor trei zile de mare sărbătoare ale noului an, Boboteaza este în primul rând o sărbătoare creștină, dar care iese în evidență prin referirea constantă la păgânismul perioadei din care face parte. Reprezintă și ea momentul încheierii sărbătorilor de iarnă, mai bine zis, lustrația prin apă, purificarea generală ce urmează în […]
,,Mitologia creștină a preluat și remodelat profilul demonologic al caprei și al țapului. Din făpturi demonice ce promovau fecunditatea și fertilitatea au devenit animale diavolești care întrupează desfrâul, piaza rea, nenorocirea. Capra și țapul în travestitul lor religios devin astfel uneltele diavolului. În iconografia basmului, capra și țapul metamorfozează făpturile infernale ale acțiunii epice. Cu […]
,,Istoria măștilor populare românești începe cu creația măștilor primitive. Măștile primitive apar și se dezvoltă în baza activității materiale și spirituale a unor forme de civilizație și cultura incipiente.Din perioada primitivă, se transmit în perioadele următoare unele măști rituale legate de practica culegerii în natură, a vînătorii și a pescuitului, a prinderii și domesticirii animalelor […]
,,Considerat în vechile calendare, chiar creștine, drept celebrare a Anului Nou, Crăciunul a păstrat până la urmă cu preponderență imaginea sărbătorii creștine, în care mai pot fi decelate numai în mică măsură ritualuri păgâne. Sub influența lui Moș Ajun a apărut și un Moș Crăciun, figura controversată, de un demonism accentuat. Mai întâi ostul momentului […]
Ajunul este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Ajun, stăpânul timpului, ipostazierea anului ce pleacă, dar și deținătorului puterii anului ce vine. Sub influența creștinismului a decăzut ca importanță o dată cu apatiția lui Moș Crăciun, care, de altfel, este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă. Moș Ajun dispune de bogății specifice mediului […]